Jocuri de teren

În ceea ce privește timpul, suntem la doi ani de la nașterea lui Iisus, cu puțin timp înainte ca Iosif, Maria și Iisus să zboare în Egipt. Se presupune că Isus avea în jur de doi ani în acest moment.

Scopul Technik-Sternli este de a preda copiilor tehnici Jungschart adecvate vârstei. Jocul cu focul este ideal pentru ca nivelurile Ameisli, Jungschi și aspirant / adolescent să aplice în mod jucăuș sau să testeze cum să faci un foc.

Numere și numere

Localizare: în pădure

Durata: 1 până la 1,5 ore

Participantii se impart in 2 echipe.

Se delimiteaza un teren (in padure, parc sau orice alt spatiu exterior cu copaci); se formeaza 2 baze, pentru fiecare echipa (acestea sunt punctele de plecare: A1, B1).

Fiecare jucator primeste la inceputul jocului o piatra si bete (5 pers - 15 bete); betele si le impart intre ei, dupa strategia pe care o fac. Fiecare echipa are jucatori si un rob netrebnic, care va arunca piatra primita pe drum sau o va duce la baza finala. Acolo, la 3 pietre duse, va fi recompensat cu ceva dulce. Pietrele lui sunt puse separat in baza finala si nu sunt luate in considerare la stabilirea punctajului.

Sarcina fiecarei echipe este sa ia din baza o piatra (talantul) si s-o transporte in diagonala terenului, la a 2-a baza (A2, B2).

Pe terenul comun dintre cele 4 baze au loc dueluri, cand 2 coechipieri din echipe adverse se intalnesc. Daca nu au pietre, nu se dueleaza.

Daca a castigat, merge mai departe, dc a pierdut, revine la baza sa ia piatra. Jucatorii trebuie sa ajunga la pct A2,B2 cu maxim 5 pietre, o data.

Duelul: are loc cu betele; in functie de cate bete are, castiga sau nu.

 

 

 

 

Participantii formeaza un cerc.

Mana dreapta se ridica la nivelul pieptului, cu palma orientata in sus. Degetul aratator stang, se ridica la nivelul pieptului si se indreapta in jos, pana atinge palma dreapta a vecinului.

Dupa ce fiecare si-a luat pozitia, liderul va da comanda “hop”. Aici, miscarile trebuie coordonate, astfel incat degetul stang sa fie ridicat (inainte ca palma vecinului sa-l prinda) si mana dreapta proprie sa inchida degetul aratator stang al vecinului.

 

ATENŢIE la vârsta participanţilor; cei mici se pot răni. Categorie preferată: adolescenţi sau tineri.

 

Participanţii formează un cerc, cu o distanţă de 2 paşi unul de altul.

Liderul, aflat în mijlocul cercului,  ridică mâinile împreunate deasupra capului şi scoţând un strigăt de luptă, le îndreaptă spre cineva din cerc. Persoana vizată mimează scosul sabiei (mâna dreaptă merge la şoldul stâng şi este ridicată deasupra capului) şi strigă “HA!”, în timp ce participanţii aflaţi la stânga şi dreapta lui, vor îndrepta mâna stânga pentru cel din stângul, respective dreapta pentru cel din dreapta, către abdomenul celui din mijloc, scoţând aceleaşi strigăte de luptă.

Când cineva greşeşte, jocul se opreşte şi toţi încep să bată ritmul pe genunchi şi din palme de trei ori, după care cu toţii arată spre cel care a greşit. Acesta iese din cerc şi aleargă o tură, după care revine la locul lui. În cazul in care sunt mai mulţi cei care sunt aţintiţi, ies cu toţii şi aleargă.

După ce au revenit, cu toţii intind mâinile, le freamătă, alături de “aaaaaaaaaaaaaaa”, până când cineva ia iniţiativa şi spune “I have the power” şi aţinteşte mâinile împreunate asupra cuiva din cerc.

Dacă sunt mai multe persoane care fac asta concomitent, jocul se opreşte din nou şi se reia bătutul din palme, pe genunchi, găsirea vinovaţilor şi alergarea turei.

Jocul este unul foarte antrenant, dacă se porneşte de la un ritm lent şi se ajunge la unul alert.

Nu sunt necesare materiale.

 

Sursa imaginii: http://rexfoundation.org/2006/12/16/the-parents-circle-%E2%80%93-bereav…

Materiale necesare: o găină din cauciuc/material plastic sau orice alt animal (de preferat să nu fie din pluş, pentru că se poate murdări)

 

Participanţii se impart în două echipe; se delimitează un teren de joc – care se împarte în jumătate - , ţinând cont de nr. participanţilor, lipsit de obstacole.

Găina sau altă mascotă se aruncă în teren de către lider, după ce dă startul la joc. Persoanele în terenul cărora cade găina, formează repede un şir în spatele mascotei. După ce toată lumea este aranjată, persoana din faţă dă găina printre picioarele lui, în spate. Mascota trebuie sa traverseze cât se poate de repede spaţiul dintre picioarele participanţilor, până când ajunge la ultimul. Fiecare din şir, în timp ce ajută la avansarea găinii, îşi spune şi numele. Ultimul din rând aleargă cu găina în faţa şirului, strigă STOI şi aruncă găina în terenul echipei adverse.

În această faza, participanţii echipei adverse sunt cei care fac un şir în spatele găinii, în timp ce jucătorul care a aruncat-o, trebuie să alerge în jurul echipei sale, care formează un cerc compact (asemănător cu fotbalul american), până când aude comanda “STOI” de la echipa cealaltă. Turele făcute în jurul propriei echipe reprezintă puncte.

Jocul se reia, până la întrunirea unui punctaj stabilit anterior.

Jocul este extreme de dinamic şi amuzant; este de preferat sa fie jucat afară.

Materiale necesare: un buştean suficient de lung, pentru a încăpea cu toţii pe el

 

Participanţii sunt invitaţi să se urce pe buştean, în ordine aleatoare.

Ei au de îndeplinit următoarele sarcini:

  1. contratimp (3 minute), să se aranjeze în ordinea alfabetică a numelor mici, de la stânga la dreapta, fără a atinge solul mai mult de 5 ori.
  2. contratimp, să se aranjeze crescător, în funcţie de vârsta pe care o au, fără a atinge solul mai mult de 3 ori
  3. contratimp, fără să vorbească, să se aranjeze descrescător, în funcţie de mărimea pantofilor, fără să atingă solul deloc.

Alte probe amuzante pot fi adăugate. Contratimpul poate fi ajustat, în funcţie de cum se descurcă.

Materiale necesare: baloane în funcţie de nr. de echipe

Participanţii se împart în două echipe (5-12 pers.). Echipele formează un trenuleţ (mâinile pe umăr sau şold); ultimii din şir primesc câte un balon ataşat de gaica pantalonilor. Pe un teren delimitat, sarcina celor două echipe este să spargă balonul celeilalte echipe, în acelaşi timp protejându-şi-l pe al lor.

PONT: asiguraţi-vă că persoanele conducătoare ale celor două şiruri sunt de acelaşi gen.

Sursa imagine: http://www.flickr.com/photos/jomsphotography/4084620391/ 

Materiale necesare: [o lingură îngheţată (pusă în congelator de cu seara), legată de o bandă / sfoară lungă, în funcţie de nr. de participanţi (se socoteşte 1 m de pers.)] x nr. de echipe

 

Participanţii se impart în 2 echipe (între 4-12 mb.). Membrii se aliniază umăr la umăr, în 2 linii paralele. Lingurile cu banda sau sfoara înfăşurată se dau echipelor. La start, sarcina este să treacă lingura îngheţată pe sub haine (bluză şi pantalon), la toţi participanţii şi înapoi, să predea lingura cu banda/sfoara înfăşurată, aşa cum au primit-o. Totul în timp record. Echipa care termină prima, câştigă.

Excelent joc de înviorare.

Materiale: teren delimitat cu bandă

Participanţii se împart în două echipe care fac o ştafetă. Toţi trebuie să treacă pe dedesubt şi să execute o genoflexiune (fetele) sau o flotare (băieţii). După ce termină proba, se înapoiază la echipă şi predă ştafeta.

Pentru mai multe detalii, vezi imaginea şi filmuleţul.

Pentru un grup de adolescenţi – nu contează mărimea, ci să fie număr par, comenzile pot fi de genul: cap la nas, genunchi la stomac, pumn sub bărbie, cap la cap, şut la fund, cot la plex, picior la tibie, talpă la abdomen, deget la/în nas, cap în abdomen, mână în gât, genunchi la frunte, cap la spate, talpă la umăr etc.

Materialele nu sunt necesare.

 

Pentru un grup de copii, comenzile pot să difere, pentru a evita riscul accidentărilor: pumn la pumn, palmă la gleznă, deget mic la deget mic, ceafa la ceafă, tibie la abdomen, tibie la ceafă, glezna la ceafă, palmă la gură etc.

 

După ce participanţii prind ideea, se poate mări ritmul şi ultima pereche se poate elimina, până când va rămâne un singur câştigător.

Materiale: o pătură/prelată/bucată de material mai mare

Participanţii se plimbă cu ochii închişi şi cu mâinile întinse pe un teren delimitat. La un moment dat, trainerul va merge la cineva, îl va atinge şi va pune o pătură peste el. La semnalul sonor, toată lumea se opreşte şi deschide ochii. REGULA este că nu are nimeni voie să întoarcă capul şi să se uite împrejur. Fiecare va spune pe cine vede în raza lui vizuală, fără a mişca capul. După ce oamenii ghicesc cine lipseşte (cine este ascuns sub pătură), jocul se reia.

Materiale: scânduri, sârma, carabine, minge, sticlă de plastic, ciocan şi orice alt element care ar putea constitui un accesoriu.

Participanţii se impart în echipe, cu un nr. de aprox. 4-10 membri.

Participanţii formează un cerc; fiecare îşi spune numele pe rând. O persoană stă în mijloc şi îşi îndreaptă mâinile întinse şi împreunate, care formează un pistol, spre unul dintre jucători, spunând „pac” şi numele acestuia: „pac, Andrei!”. Andrei se lasă în jos, iar cei aflaţi în dreapta şi în stânga lui, se duelează întinzându-şi mâinile în stil asemănător, unul către altul, spunând în acelaşi timp: „pac, X (numele)”. Cel care spune ultimul, trece în mijlocul cercului.

Pe măsură ce participanţii au prins ideea, se măreşte ritmul.

Nu sunt necesare materiale; jocul se poate face atât în interior, cât şi în exterior.

Participanţii se împart în echipe, în funcţie de nr. acestora. De preferat este ca o echipă să aibă între 4-7 participanţi.

Echipele concurează între ele, contra timp şi pe baza unei sarcini date, prin implicarea tuturor membrilor.

Echipa care realizează prima sarcină, acumulează puncte. Cine are la final cele mai multe puncte, câştigă.

Jocul se pretează atât în interior, cât şi în exterior.

Idei de sarcini ar fi: moară de vânt funcţională (exemplificată în poză: avem structura în mijloc şi elicea este formată din participanţi care se mişcă în jurul structurii), rachetă, peşte abia prins, roabă plină, maşină de formula 1, etc.

 Pregătirea jocului nu necesită material.